One of those days

"Ora 6. De fapt mă trezisem şi mai devreme, pe la 4.30 iar ceea ce am făcut până la 6 când a sunat alarma telefonului nu se poate numi somn. Trebuie să mă ridic din pat şi să mă duc la servici; un servici care nu îmi oferă mare lucru, decât o oarecare notorietate într-un orăşel de provincie în care poţi fi cunoscut oricum, şi fără să faci ceva deosebit pentru că e ca un mic târg în care toţi povestesc despre toţi. Îmi dau seama că de ceva vreme sunt om mare cu nevastă şi copil şi că nu mă mai pot sustage de la anumite obligaţii, indiferent cât de neplăcute ar fi. În fine îmi iau pe mine hainele lăsate din ziua precedentă pe un fotoliu de pe hol şi încerc să mă organizez în timp util pentru a pleca la lucru. Dezordinea din casă se asortează perfect cu ziua de rahat pe care o încep. Una din acele zile în care ştiu că am mult de lucru, că am de făcut o mulţime de chestii şi chiar nu ştiu cum le voi da de cap. Odihna pe care mi-o doresc atât de mult, somnul mult-visat e, la această oră, un deziderat mult prea îndepărtat. Aerul rece de afară mă înviorează puţin, dar ştiu că nu durează prea mult.
Conduc spre servici parcă plutind pe valuri şi încep cu o leneşă scârbă o nouă zi de frecat menta pe sume simbolice. Şi stând aşa pe scaun în faţa calculatorului de la servici mă gândeam că hărnicia în folosul comunităţii nu mi-ar face nici un bine şi astfel mă apuc să scriu acest articol care a ieşit precum şi starea mea: oribil.
Cireaşa de pe tort într-o asemenea zi de rahat e un şef idiot, un om cu morcov în cur, înţepat, dar de altfel un tip foarte de treabă când vrea să se aibă bine şi cu cei de sub el. Sincer nu sunt mai suparat eu pe el decât e el pe mine, dar într-o asemenea zi anumite remarci şi vorbe nu fac decât să amplifice mizeria. " V-am prezentat un fragment din neantul unui om blazat