Aproape gata

Mâine ar putea fi ultima mea zi ca abonat la internet. Ce stupid mi se pare că sună propoziţia asta. În ultima perioadă blogul acesta duhneşte a pesimism. Şi parcă nici nu mai are efectul acela eliberator pe care îl simţeam de multe ori când scriam. Cele mai multe reacţii pe care le-am generat au fost negative aşa că iese tot mai mult în evidenţă caracterul inutil al acestui blog.

Prin urmare, au mai rămas 3 zile până la...

De ce ţi-e frică...

... de aceea nu scapi. Aşa era continuarea. Aştept parcă să mă trezesc din ceea ce îmi pare a fi un coşmar. Şi ceea ce simt eu, simt şi atâţia alţii din ţara asta nenorocită. Disperare, neîncredere, lipsa de perspectivă, neputinţă; aceastea ar fi câteva cuvinte care ar putea descrie ce e în sufletul meu acum.
După câţiva ani buni de lucrat la stat, un job pentru care unii chiar mă invidiau - nu pentru că aş fi câştigat prea mult ci datorită siguranţei locului de muncă - iată că ciuma angajaţilor numită restructurare m-a ajuns şi pe mine. Nu cred că mă ajută cu nimic acum să arunc blesteme asupra niciunuia din politicienii de căcat care conduc această ţară; mai degrabă ar trebui să îmi dau eu cu pumnii în cap că nu am plecat în Spania când am avut ocazia. De fapt, cred că şi acum aceasta ar fi unica soluţie. Da, dar cât de încurajator e să îmi las nevasta cu doi copii iar eu să plec la mii de kilometri distanţă ca să trimit apoi bani în ţara asta ruinată?
Mai bine mă mut la ţară cu totul, fără să iau nimic din viaţa orăşanului de până acum şi să îmi câştig hrana ca bunicii sau străbunicii mei: din pământ şi animale.
Dacă citeşte cineva articolul acesta şi are vreo idee sau chiar mai mult decât atât, un loc de muncă... SĂ-MI SPUNĂ!

Tv-ul - sursa inepuizabilă de ciudăţenii

Ai un calculator, ai un tuner tv, ceva timp? Înseamnă că ai posibilitatea să surprinzi o sumedenie de ciudăţenii care apar pe micul ecran. Ai putea să îţi faci chiar o cronică a cârcotaşilor online. Materiale pot ieşi din belşug. Dar, aşa cum spuneam şi altă dată, o imagine este cât o mie de cuvinte, aşa că, să vedem:



Reclama de la Colgate o ştiţi cu toţii, se vede chiar şi în imagine numele firmei. Ideea spotului nu e rea. Dă bine la public şi cîştigi încredere faţă de calitatea produsului atunci când prezinţi un test făcut cu oameni simpli. Dar fata asta şi după cum vorbeşte şi după cum arată, nu pare întreagă la cap.
PARANTEZĂ MARE: Acum sper că nu am mai jignit pe nimeni cu remarca mea şi după cum vedeţi nici prin limbaj nu am derapat. Să fie clar: nu sunt misogin. Nu mă cred nici cel mai bun dar nici cel mai rău. Recunosc însă, am o pornire, nu pot aprecia cât de mare sau de mică, de a persifla anumite personaje care se fac singure de râs. Personal, cred că tipa din imagine face un deserviciu produsului, antireclamă sau cum vreţi, prin prestaţia ei în faţa camerei. Am zis.

NEXT:


O descriere pe scurt ar fi aceasta: râde hârb de oală spartă. Realitatea tv se lua de exprimarea lui Boc, dar tocmai când îl lua la mişto pe mititelu s-a făcut de râs, dând dovadă de neatenţie şi superficialitate în privinţa mesajului de pe ecran. După cum vedeţi declaraţia lui Boc e din viitor, tocmai din anul 20101, ceea ce e chiar de groază: vor trăi Boc şi Berceanu până atunci, va fi PD-L la guvernare până atunci, se va naşte un nou Boc, chiar şi atunci în viitor ţara va fi în acelaşi rahat de acum... şi aşa mai departe, ne putem imagina mult mai multe.

Cam atat pt moment, mai avem şi alte chifteluţe, cum le spun cârcotaşii, staţi pe aproape şi veţi vedea.

O vorbă spusă e ca o piatră aruncată

Către câţiva din cititorii unui articol prost: daimon, groparu şi hadean.

Uitaţi ca să vedeţi că sentimentele de părere de rău sunt adevărate, fac acest lucru public. Am şters articolul acela, care, mai ales după ce am citit comentarile voastre mi s-a părut foarte nepotrivit. Apreciez felul în care, fiecare dintre voi, aţi abordat problema. Daimon, site-ul acela, pentru care mi-ai dat link-uk e oribil. Nici nu am stat să mă uit prea mult, nu pentru că mi s-ar face rău, dar imaginile de genul acela se întipăresc destul de tare în memorie şi chiar nu vreau să mă încarc cu aşa ceva.

groparu să ştii că îmi pare sincer rău dacă am adus o asemenea supărare. Am şi eu prieteni, e drept nu foarte apropiaţi (nici nu am foarte mulţi prieteni), care nu arată prea bine sau chiar au un handicap. Nu sunt condus de prejudecăţi în acest sens. Ştiu că în spatele unor feţe mai puţin atrăgătoare se pot găsi oameni minunaţi. Articolul cu pricina a fost, să spunem, o dovadă de superficialitate. În fine, cred că m-am făcut înţeles, nu vreau să mă lungesc.

În altă ordine de idei, vreau să spun că blogul acesta este pentru mine un loc aproape unic în care pot să mă exprim exact cum simt într-un anumit moment. În acelaşi timp am libertatea să revin asupra anumitor afirmaţii aşa cu am făcut-o acum. Îmi asum răspunderea pt ceea ce fac sau zic şi nu îmi e deloc ruşine să recunosc când greşesc.

Mulţumesc de comentarii şi vă mai aştept pe aici.

P.S. E destul de mare contrastul între articole, nu? S-a mai întâmplat şi o să se mai întâmple. Tot eu sunt, Ştefan.

Din ciclul "În curând în România" vă prezentăm:

În condiţiile în care condiţiile de viaţă din ţara nostră sunt tot mai mizere nu este exclus ca în curând să ajungem ca şi protagoniştii din imaginile de mai jos, care, după cum uşor vă veţi putea da seama, se confruntă la rândul lor cu o criză. Ia să vedem de care:

A. Elefantul mort:















B. Vin nuntaşii:



















C. Începe veselia:



















D. Înghiţituri mici şi fără plescăituri:



















E. Să mănâncă toată familia că şi gura lor îi om:



















F. Numa atâta, nenea? Da lasă că şi din oasele astea faci o ciorbă...










Să nu vă gândiţi că grupul de tuciurii spuneau o rugăciune la rămăşiţele pachidermului. Nuuuuu. Nici gând! dacă daţi un pic de zoom pe poză veţi vedea privirile hulpave pe care le aruncă celor două potăi care nu se mai pot mişca un pas de ghiftuite ce sunt. Aşa că... desertul abia urmează...

Funny pe net

De la una serioasă la una mai veselă. Şi asta tot găsită pe net. E o chestie scrisă de Mihai Bendeac, care mi s-a părut foarte amuzantă. Aşadar, Numărul 2:

PREMISA – Un cataclism natural distruge toate formele de viata de pe planeta Terra. Printr-un miracol de neinteles, doi oameni supravietuiesc: Mircea Badea si Şerban Huidu.

Ziua 1 – Cei doi supravietuitori se intalnesc intamplator in zona Unirii si se bat

Ziua 2 – Se opresc din bataie

Ziua 3 – Badea il ataca pe Huidu pe blog

Ziua 4 – Huidu ii raspunde lui Badea pe blog

Ziua 5 – Badea isi deschide televiziunie si face emisiune in fiecare seara

Ziua 6 – Huidu isi deschide si el televiziune si face “Cronica carcotasului”, in care prezinta balbele lui Badea

Ziua 7 – Disperati ca nu au rating din pricina disparitiei totale a rasei umane, cei doi ajung la primul armistitiu. Decid sa se uite unul la emisiunea celuilalt pentru a avea amandoi rating 100%.

Ziua 8 – Dimineata vin audientele. Scandal mare. Huidu se uitase la emisiunea lui Badea dar Badea nu se uitase la emisiunea lui Huidu. Badea posteaza pe blog audientele, facand misto de Huidu.

Ziua 10 – Badea organizeaza un cross in Herastrau. Huidu nu participa.

Ziua 11 – Din cauza lipsei de shaorma, Huidu incepe sa slabeasca. Din pricina faptului ca salile de forta sunt sub ruine, Badea incepe sa se ingrase.

Ziua 12 – Cei doi decid sa intre in politica. Amandoi isi depun candidatura la presedentie.

Ziua 13 – Serban Huidu devine presedinte in turul 2. In turul 1, a fost egalitate de voturi, 1-1. Intre turul 1 si turul 2, Badea isi da seama ca era mai frumoasa emisiunea lui cand avea un presedinte de injurat, si-l voteaza pe Huidu.

Ziua 14 – Huidu da o lege prin care cei cu drepturi de autor vor fi nevoiti sa stea la 8 cozi lunar. Badea se revolta si face o emisiune atat de buna incat si Huidu se uita la ea.

Ziua 15 – SOC! Vin de dimineata audientele si, desi Huidu se uitase la emisiunea lui Badea, ratingul a fost de doar 50%. Inseamna ca mai exista un supravietuitor.

Ziua 16 – Incredibil dar adevarat! Mai exista un al treilea supravietuitor, nimeni altul decat…

Un Ziar pe care nu-l cumpără nimeni

Da, cam aşa este blogul acesta, ca un ziar pe care nimeni nu vrea să îl cumpere, dar nici nu este distribuit gratuit. Aceasta este situaţia în care l-am adus chiar eu, deşi lucrurile puteau să stea altfel. Nici nu ştiu de ce am început să mă justific, pentru că oricum nu mă ascultă nimeni, nici măcar eu.

Da, principala cauză ar fi lipsa de timp, iar apoi vin celelalte care au fost priorităţi în faţa blogului. În fine...

În tot acest timp cât am stat departe de blog, chiar şi ca cititor, cutreierând internetul am găsit o sumedenie de lucruri pe care, chiar dacă nu ajung să le împărtăşesc şi altora, aş vrea să le consemnez aici. ok.

Numărul 1: Poate vă mai amintiţi, deşi mass media şi opinia publică par să fi dat uitării acest eveniment, moartea preşedintelui polonez, Lech Kaczynski. Mie mi s-a părut interesant, deşi nu sunt un adept al conspiraţionismului, ceea ce a postat pe site-ul său renumitul Urban Iulian, pe care, poate mulţi dintre voi, cel puţin makavelis , îl consideraţi spamer sau ipocrit. În fine, iată ideile: De ce era incomod şi trebuia eliminat preşedintele Poloniei:


1.a fost un anti-comunist si un EURO-SCEPTIC declarat (a amânat pe termen nelimitat perspectiva aderării la zona euro, s-a opus tratatului Uniunii Europene,

2.a ţinut Europa în şah, ameninţând mult timp că nu va semna Tratatul de la Lisabona, a sustinut cu fermitate pozitii ale Poloniei ce erau in defavoarea marilor puteri europene.

3.a facut din Polonia singura tara din Est care a scapat de recesiune rezistand foarte bine crizei economice (Polonia chiar a avut crestere eceonomica in aceasta perioada) http://www.zf. ro/business- international/ miracolul- polonez-continua -crestere- economica- de-1-7-5454396/

4. s-a pronuntat impotriva acordarii drepturilor la casatorie pentru homosexuali, gay, lesbiene si transsexuali si impotriva adoptarii de copii de catre acestia

5.a vrut o Polonie INDEPENDENTA si puternica

6.a refuzat scutul anti-racheta american

7.a refuzat de curand un imprumut de la FMI

8.a fost un om credincios, un practicant si un aparator al valorior crestine catolice, sfidand deciziile CEDO privind scoaterea crucifixelor din scoli (http://www.realitat ea.net/presedintele-poloniei- exclude-scoatere a-crucifixelor- din-scolile- publice_662622. html)

Aşa. Un pic de copy - paste nu strică.

Mai urmează.

Progresul tehnologiei şi nu numai

Se pot spune foarte multe despre progresul tehnologiei. Eu spun doar atât: tehnologia progresează galopant şi e foarte bine. Mai jos aveţi un filmuleţ interesant, zic eu. Apare aici o idee interesantă a lui Asimov. Va ajunge oare omenirea până acolo încât omul să nu mai existe în forma actuală? Nu ştiu dacă tehnologia va progresa până acolo încât să poată opera chiar şi cu această total imaterială parte a fiinţei noastre. Atât. Watch!

Things Last from Constant van Hoeven on Vimeo.